O! pasare, odorul dragii mele,
Cu care ea se joaca si pe care
O tine-ades la san si-i da intr-una
Un varf de deget, ca sa i-l tot muste,
Cand dorului meu scump, frumoasei mele,
Cu ce i-i drag ii vine sa se joace,
Ca sa-si aline-o clipa suferinta,
Cred eu, sa-si poata stampara vapaia,
De m-as putea si eu juca cu tine,
Ca sa-mi astampar chinul si tristetea!

Passer, deliciae meae puellae,
quicum ludere, quem in sinu tenere,
cui primum digitum dare appetenti
et acris solet incitare morsus,
cum desiderio meo nitenti
carum nescio quid lubet iocari
et solaciolum sui doloris,
credo ut tum gravis acquiescat ardor:
tecum ludere sicut ipsa possem
et tristis animi levare curas!